Despre creativitate, muncă și costurile ei cu Hayao Miyazaki

Hayao Miyazaki e unul dintre cei mai buni storytelleri și realizatori de animație, având în palmares numeroase hituri, munca lui fiind de referință deja de foarte mulți ani. Lista de animații e lungă și dacă nu vă sună cunoscut numele lui dați un ochi pe Netflix pentru că aveți disponibile acolo foarte multe dintre creațiile lui.

Eu am văzut trei dintre titluri (Spirited away, Princess Mononoke, Castle in the sky) și am avut mixed feelings pentru că nu știu cum să mă raportez la poveștile lui. Pe de altă parte, cred că această lipsă de conexiune a mea cu animațiile lui are legătură cu filtrul prin care treci ceea ce vezi și avantajul pe care îl au copiii. La un moment în documentar, Miyazaki spune că felul în care copii percep animațiile e diferit față de cel al adulților pentru că ei nu fac apel la logică. Lucru care lui îi permite să fie neconvențional. Poate că am încercat prea mult să caut înțelesuri, să găsesc niște ancore familiare care să mă ajute să mă raportez la poveste.

“Easy to understand movies are boring. Logical storylines sacrifice creativity. I am all about breaking conventions. Kids get it. They don’t operate on logic.”

Recent am văzut câteva screenshoturi din documentarul făcut de NHK (TVR-ul japonez) la cineva care îl recomanda și unde apăreau niște replici despre actul creativ și stările prin care Miyazaki trece. Având în vedere că nu se ivește des ocazia de a urmări îndeaproape demersul unui om cu atâta experiență și cu așa listă lungă de creații de succes precum Hayao Miyazaki, am zis că trebuie să bifez acest documentar să văd care e procesul lui, ce simte față de asta și cum abordează el munca pe care o face.

Pe parcursul a 4 părți, documentarul te poartă pe un interval de 10 ani, prin multiple proiecte și provocări. După interviul lui Tim Ferriss cu Seinfeld, am avut din nou o surpriză foarte plăcută urmărind acest storyteller trecând prin toate fazele muncii pe care o face, cu toate frământarile și stările mai puțin plăcute, pentru a duce la capăt animațiile.

Chiar dacă au trecut mulți ani de când face același lucru munca are în continuare etapele ei foarte dificile. Apar în continuare îndoielile, blocajele și multiplele emoții negative, oboseala fizică cât și psihică/creativă.

E din nou foarte refreshing și oarecum încurajator și reconfortant să vezi că creația nu e lipsită de provocări, atât tehnice cât și care țin de propria persoană, mai ales când intervine oboseala, când ceva nu merge conform planului sau soluțiile la blocaje nu se arată cu usurință.

Uitându-mă la documentar, mi-am făcut mai multe notițe iar mai jos o să enumăr și rezum câteva dintre ideile și aspectele care mi-au atras mie atenția și mi se par de folos:

Munca creativă e extrem de dificilă și istovitoare, dar la final merită și nu îți imaginezi să faci altceva

Îl vezi pe Miyazaki de nenumărate ori cum trece prin diferite stări precum nemulțumire, frustrare, supărare și anxietate pe măsură ce își face treaba: “in a constant cloud of anxiety and doubt.” Devine cât se poate de clar ce rollercoaster de emoții e munca creativă și câte resurse emoționale necesită pentru a putea fi dusă la capăt. Animațiile lăudate de așa multă lume nu se fac fără costuri semnificative din partea echipei de creație și a lui Miyazaki: “This is neverending. I feel like Sisyphus. What a hassle. A real pain. I’m trying to fight my feelings.”

Căutând să traseze începutul și linia uneia dintre poveștile sale, îl vezi efectiv cum își pune mâinile pe cap și pufăie că nu reușește să-i dea de cap nicicum poveștii. Lucrează la ceva, apoi schimbă, vorbește cu echipa de la studio, ia pauză, se odihnește și apoi revine la muncă, la desen, la căutarea poveștii perfecte. Lucru care e dificil mai ales atunci când vrei ceva neconvențional, așa cum caută el să facă.

E amuzant, la un moment dat, când vorbește despre cum în ciuda faptului că trece prin atâtea stări negative, naturale și de așteptat pentru o muncă așa complexă, n-ar renunța pentru nimic în lume la ceea ce face: “But if you said, “Why don’t you quit?” I’d just say, “Shut up.”

“Most important things in life are a hassle. If life’s hassles disappeared, you’d want them back.”

Costul muncii creative

Vobește și despre cum oboseala își spune apăsat cuvântul asupra calității muncii: “talent gets worn out from use, day by day.” Poți ajunge la burnout dacă nu îți asculți organismul și nu iei pauză când ai nevoie pentru a-ți reîncărca bateriile. Aceste efecte se vor revărsa asupra muncii.

În plus, reușeste să ilustreze bine paradoxul muncii creative de care, pe de o parte, nu te-ai despărți niciodată, dar, pe de altă parte, atunci când ești în mijlocul ei îți vine să-ți iei câmpii: “When you’re not making a film, you miss doing it. You feel you can do it. But when you do it, the burden becomes unbearable.”

Necesitatea ieșirii din zona de comfort, împingerea limitelor

Miyazaki e adeptul faptului că trebuie să își testezi și să îți împingi limitele cu un pas sau mai mult înainte pentru că abia după ce ai ieșit din zona de confort poți să obții ceva bun, care să depășească mediocritatea. Trebuie să încerci să te autodepășești, să te provoci și, da, asta înseamnă că vei și suferi într-un fel sau altul pe parcurs: “You must push yourself until your nose starts bleeding. And see what you can create. Most people can’t do it.”

E important și să îți accepți trăirile negative și stările neplăcute care pot apărea pe parcurs pentru că făcând pace cu ele și permițându-le să se manifeste și parcurgând acel drum, acel struggle, vei ajunge și la breakthrough ulterior. Trebuie să îți provoci mintea și să îi și lași spațiul necesar să-și facă treaba: “I want to stay grumpy. I want to get lost in my own thoughts. That’s not socially acceptable so I plaster a smile on my face…Films are made at moment like this.”

Inovație, încercarea de a veni cu ceva nou care ar putea schimba ceva

Pentru el e foarte important ca de fiecare dată, cu fiecare proiect să încerce să inoveze, să schimbe ceva, să vină cu ceva nou. Sau cel puțin să încerce: “You have to be determined to change the world with your film. Even though nothing changes. That’s what it means to be a film maker.”

Importanța autenticității și de a te respecta pe tine însuți prin muncă

În ceea ce privește autenticitatea din muncă, pentru el e esențială. Trebuie să fii sincer în munca ta, să creezi în funcție de ceea ce simți și gândești. Altfel, în cazul lui, recunoaște că intervine regretul: “regret comes from not making a film true to my heart.”

Nu e nimic nou sau nemaiauzit, dar când vine din gura unui om cu o așa experiență în spate și pe care îl vezi prin ce trece și ce simte pe parcurs, parcă toate aceste sfaturi au o valoare și o greutate mai mare, își lasă altfel amprenta asupra ta. Fiind martor al muncii lui de creație îți dai seama că nu e bullshit ceea ce zice și că un produs de calitate nu apare peste noapte, fără niște costuri, dar că e nevoie și de multă muncă cu tine însuți, la nivel emoțional, lucruri care odată învățate îți vor fi de folos ulterior.