Gânduri pentru 2021

Treaba asta cu întorsul calendarului și noile începuturi e una de formă, bineînțeles, pentru că viața continuă să meargă înainte indiferent de textul de pe calendar (nu e ca și cum se restartează timpul). Totuși mă agăț de această formalitate și țin să marchez și eu pe blog începutul unui an nou.

Poate simt mai acut nevoia acum, în ianuarie 2021, decât în alt an din cauza încărcăturii mari pe care a avut-o anul 2020 și ceea ce a însemnat el la nivel personal. Cred că am nevoie măcar așa simbolic să întorc o pagină nouă și aici pe blog printr-o postare de context în care să sumarizez ce simt momentan și atitudinea față de munca de aici.

2020 mi-a testat limitele, rezistența și reziliența mai mult decât mi-aș fi dorit și cred că mulți dintre noi am dus greutăți mai mari decât ne-am fi așteptat. Am fost față în față cu provocări, trăiri care mi-au zguduit câteva dintre convingerile care îmi stăteau la bază și am fost obligată să îmi reevaluez anumite perspective despre viață și atitudini generale.

În timp ce societatea a părut cel puțin că își ia o pauză, când a trebuit să ne punem pe pauză planurile, totu;i la nivel interior s-au produs mișcări importante. Am fost obligați să facem față incertitudinii la o cu totul altă scară decât în mod normal, de exemplu. Puterea de adaptare, de asemenea, ne-a fost testată și forțată să se dezvolte.

Pe fondul provocărilor care parcă nu se opreau să mai apară, și-au făcut locul și provocările de ordinul sănătății mentale cu care fiecare s-a descurcat cum a putut găsindu-și sprijin în propriul terapeut sau în persoanele apropiate. A fost și un prilej de mai multă introspecție. Într-o lume în care pare că nu mai ai controlul pe care îl credeai asupra zilei de mâine, începi să evaluezi și ce contează cu adevărat pentru tine, care-ți sunt nevoile reale, dincolo de cele create artificial de social media.

Anul 2020 a fost un carusel de emoții care mi-a potențat anumite vulnerabilități și am avut de exemplu mult de lucru cu anxietatea legată de diverse aspecte din viață sau de sănătate. Munca nu e încheiată. Însă, deși obositor, acest tip de muncă cu tine îți oferă și momente de claritate foarte satisfăcătoare și poți avea parte de un breakthrough, de reușită dacă te ții suficient de introspecție și ai parte de sprijin.

Legat de scris am avut și momente bune în care mi-am dat seama că vreau să mă țin de el, vreau să trec la un alt nivel de profunzime și să mă preocup un pic mai mult și de aspectele lui tehnice. În același timp mi-am dat seama că încă e un aspect în evoluție pentru că nu sunt 100% setată pe o nișă anume. Cu fiecare carte citită sau podcast ascultat despre scris mi se mai deschide niște ușițe spre niște lucruri despre care vreau să aflu mai multe.

Nu știu cum am reușit, dar mi-am ales și continui să-mi aleg și să fiu atrasă de niște drumuri care sunt fie cu accidentări, fie solitare și, prin urmare, am multă muncă de făcut atât în ce privește învățarea, deprinderea de abilități noi, dar și în ce privește setarea de așteptări.

Am avut și momente proaste pentru că nu sunt imună la comparația care se petrece când navighez pe social media. În plus, fiecare termen din an când trebuie să reînnoiesc găzduirea și domeniul pentru blog mă face să mă gândesc dacă mai are sens să mai plătesc pentru încă un an. În condițiile în care satisfacțiile sunt de ordin personal și reprezintă o experiență de învățare, la o adică aș putea publica și pe platforme gratuite sau pur și simplu să scriu strict pentru mine fără a mai face public ceva.

Totuși blogul e ceva ce-mi aparține și e un portofoliu pentru când va veni momentul potrivit. Îmi place și ideea că poate cuiva i-ar putea fi util și de ajutor într-un fel sau altul ceea ce postez aici, deși e destul de nișat. Dar cel puțin e ceva autentic. Pentru cei cărora încă le face plăcere conținutul scris. În plus, mă duce pe căi pe care poate altfel nu aș fi ajuns, mă provoacă să învăț lucruri noi.

E dificil și obositor să îți ții constant moralul ridicat și să te menții suficient de motivat pentru a munci la îndeplinirea scopurilor. E și frustrant și descurajant când deși ai făcut cum ai știut și cât ai știut de bine și totuși planetele nu se aliniază. E și asta o muncă cu propria persoană care îți testează limitele. Dar care îți și aduce momente de deznădejde în care te întrebi, inevitabil, cât mai poți să o duci așa?

Oricum, în anul 2021 voi continua să postez aici articole despre lucruri care mi se par interesante și utile. Mențin autenticitatea la cote optime pentru că altfel chiar nu-i văd rostul. O să vă scriu despre lucruri care mă preocupă dar și despre povești care își lasă amprenta asupra mea într-un fel sau altul. Și o să vă scriu și despre scris bineînțeles.

Așadar, ținem legătura în continuare aici cât și pe Instagram, fiind cele două platforme unde postez cel mai des. Să sperăm că următoarele luni vor fi mai echilibrate emoțional și că treptat ne apropiem de normalitate. Îmi doresc tare mult ca anul acesta să putem călători liniștiți, dar și să ne reîntoarcem în sălile de cinema. Și să mai pot reveni la statul și scrisul din cafenelele preferate.

Voi ce vă doriți pentru următoarele luni?

Dacă vrei să scriu și pentru tine sau să colaborăm, scrie-mi la: olga.petcu@outlook.com

2 comentarii

  1. Hei! Voiam să spun doar că mi-a plăcut mult acest articol, mai ales partea în care povestești cum alegi să duci mai departe acest blog pentru momentul din viitor când valoarea lui va fi și mai apreciată. Eu sunt sigură că tot efortul și dedicarea vor avea rezultatele meritate la un moment dat. Cred că deja, de când cu inundația de conținut din ultima perioadă s-a produs și efectul invers – în care oamenii au mai multă grijă ce consumă online și se îndreaptă ceva mai mult pe calitate, nu superficialitate (ceea ce încă e norma).
    Nu pot decât să te felicit pentru toată munca și să îți urez mult succes și spor în tot ce faci!

    Apreciat de 1 persoană

    • Salut, Andreea! Mă bucur că ți-a plăcut.
      De fiecare dată când mă ia un val de sentimente pozitive și speranță mă agăț de el cât pot :)) și atunci mai am energie să mai continui puțin. Se construiește și reziliența asta în timp.
      E interesant ce zici cu efectul invers al inundației de conținut. Nu m-am gândit așa. Se prea poate să fie așa, mă gândesc la popularitatea newsletterelor unde conținutul e kind of curated și cumva și pe bloguri se ajunge acolo. Pentru că răsturnarea masivă de conținut e pe social media. Mersi pentru perspectiva asta!
      Mulțumesc și că ai citit ce am scris și pentru tot feedback-ul și gândurile bune! Mult succes și spor și ție!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.