
Se pare că și a doua mea alegere pe drumul familiarizării cu literatura feminină contemporană de la noi din țară m-a pus față în față cu încă o autoare a cărei scriitură și carte mi-au plăcut, deci îmi susține motivația pe mai departe.
Cu Felii de lămâie am mai descoperit o scriitoare pe care o să o urmăresc în continuare cu interes, dar pe care o să o și recomand cu următoarele ocazii.
Doamna Anca Vieru a fost foarte amabilă și mi-a răspuns și ea la cele 6 întrebări despre scris.
Pe lângă Felii de lămâie, de Anca Vieru mai puteți citi și Spulberatic.
- De ce scrieți? Ce vă motivează?
Îmi este întotdeauna greu să răspund la întrebarea „de ce am început să scriu?”. Pentru mine, dorința de a scrie a venit târziu, după o lungă perioadă în care am fost mai prietenă cu cifrele. Însă mi-a plăcut întotdeauna să citesc și mi-a plăcut să ascult și să observ oamenii. Poate de aici a venit, de la cărți, de la poveștile pe care le-am adunat în timp și pe care îmi părea rău să le las să se piardă.
De ce scriu acum? Pentru că, odată început, scrisul devine o necesitate, un amestec de bucurie și spaimă la care nu mai poți renunța.
2. Care e cel mai bun sfat legat de scris pe care l-ați primit?
Am primit multe sfaturi și am citit multe recomandări pentru scriitori. Cum să scrii, cum să nu scrii. E greu să aleg un sfat doar, așa că o să menționez trei idei, fiecare importantă pentru mine.
– O replică a lui Amos Oz, dintr-un interviu luat de Odilia Roșianu: „scrisul este arta de a face să nu fie sesizate cuvintele”. Este una din replicile mele favorite legate de scris. Pentru că un scriitor încearcă să creeze o lume imaginară care să țină cititorul în poveste până la sfârșit. Orice cuvânt discordant, orice schimbare de ton, orice încercare de a se pune pe sine în valoare în dauna personajelor sau a poveștii vor fi imediat sesizate (și taxate) de cititor.
– Felul cum redai emoțiile. O carte fără emoții este o carte moartă, care nu va ajunge la cititori. Dar e foarte ușor să exagerezi puțin și să dai în sentimentalism și melodramă. În emoție de dragul emoției, în clișee sentimentale care fac din personaje fantoșe care sună fals. Trebuie căutat un echilibru și asta nu e ușor deloc.
– A treia idee sună simplu la prima vedere: „Fii cinstit cu tine însuți.” Dar ce înseamnă asta? Un scriitor are multe idei și relativ puțin timp, așa că din ideile astea doar unele ajung subiecte de carte. Dar subiectul, personajele, mediul în care se derulează povestea, toate sunt rezultatul unor alegeri. Alegeri care spun multe despre convingerile scriitorului, despre felul cum se poziționează în raport cu idei și tendințe, despre cât de mult lasă de la el ca să vândă sau ca să se conformeze. Sentimentalismul vinde, motivaționalul vinde, unele idei la modă vând. Și atunci ce faci? Le amesteci puțin în poveste și lași nuanțele la o parte? Unde se termină povestea și unde începe propaganda? Răspunsul trebuie să și-l dea fiecare. E tot o alegere cu urmările ei.
3. Care e cel mai greu aspect legat de scris? Dar cel mai frumos?
Scrisul cere timp, mult timp și nimic nu-ți garantează că rezultatul va fi mulțumitor. Pornești de la o idee, o gândești și o răsucești până capătă formă, o dezvolți, o transformi în poveste. Abia apoi începi să scrii. În toate etapele astea trebuie să ai răbdare, iar răbdarea este rară în societatea noastră care se bazează mult pe feedback rapid. Dar tot de aici vine și partea frumoasă a scrisului, momentele acelea în care ești singur la masa de scris (sau la laptop), dar de fapt nu ești singur și nu ești la masa de scris, fiindcă personajele prind formă și tu începi să locuiești în poveste.
4. Unde vă găsiți inspirația pentru ceea ce scrieți?
Inspirația vine de peste tot. Din lumea care mă înconjoară, din replici întâmplătoare, din imagini, din cărți, din povești auzite sau, uneori, trăite. Îmi place să ascult oamenii, să-i văd, să-i înțeleg.
5. Ce face un scriitor să fie bun?
E o întrebare puțin ambiguă, aș zice. „Ce face un scriitor ca să fie bun?„ sau „Ce face ca un scriitor să fie bun?”
Ce face scriitorul ca să scrie bine? Observă și imaginează. Citește mult, scrie mult, se întoarce la ce a scris și re-scrie, taie, uneori aruncă. Până își găsește vocea, până reușește să alcătuiască lumi și să le populeze cu personaje. Apoi o ia de la capăt.
Ce face ca un scriitor să fie bun? Cărțile lui. Felul cum te atrage în poveste și nu-ți mai dă drumul. Ceea ce te face să trăiești, să gândești și să înțelegi. Felul în care te schimbă.
6. Care e scriitorul sau care sunt scriitorii dumneavoastră preferați (am folosit termenul „scriitor” la modul general; poate fi un jurnalist, scriitor de ficțiune, non-ficțiune, scenarist, oricine vă place cum scrie) și de ce? În ce fel v-a/v-au influențat felul în care scrieți?
Sunt mulți, foarte mulți scriitori care-mi plac și mi-e greu să spun că unul este preferatul meu. Dacă ar fi să aleg un singur scriitor, ar fi Julio Cortazar, pentru povestirile lui care alcătuiesc, în doar câteva pagini, o mică lume și care m-au făcut să iubesc proza scurtă.
Ce scriitori m-au influențat? Fiecare scriitor care mi-a plăcut a lăsat o urmă, poate mică, poate mai mare, în felul meu de a gândi și de a scrie. Și mai există cărți care au un efect ca de brainstorming. Generează idei, de cele mai multe ori fără legătură cu ceea ce citesc, ci cu ceea ce scriu. Mi se întâmplă adesea ca atunci când mă aflu într-o cumpănă, să găsesc răspunsul citind poezie.
[…] Interviu Anca Vieru […]
ApreciazăApreciază