Țin minte că eram la o terasă în centru când am văzut prima dată mult discutata copertă a revistei Vanity Fair US din iulie 2015. Mă refer aici la prima copertă și prima apariție oficială în presă a lui Caitlyn Jenner.

Având în vedere că nu urmăresc presa de scandal din Statele Unite, mi-au scăpat speculațiile referitoare la transformarea lui Bruce Jenner. Chiar nu-mi amintesc dacă știam, înainte de a vedea această copertă, ce anume pregătea el de atâta timp. Ulterior am văzut că a fost difuzat un interviu cu Bruce, la finele lunii aprilie, unde el povestea în detaliu despre viața lui și schimbarea prin care trecea la momentul acela și ce urma să facă.

M-am uitat recent la acel interviu pentru că am vrut să am o imagine de ansamblu și să înțeleg mai bine situația. Pe Bruce Jenner îl știam doar din reality show-ul „Keeping up with the Kardashians”. Recunosc că a fost un soi de guilty pleasure pentru mine, am urmărit multe episoade, deși acum nu mai sunt la curent cu ce se întâmplă.

Neauzind zvonurile și văzându-l doar în emisiune, aveam o anumită imagine despre el și cum acolo nu s-a povestit despre tranziția lui, momentul în care am văzut coperta revistei a fost ”wow”. E destul de impresionant să vezi o persoană despre care aveai o anumită imagine într-o cu totul altă ipostază după o transformare totală. Trecând peste acel moment de prima impresie, am căutat mai multe informații în legătură cu personele transgender încercând să înțeleg ce se întâmplă (informații detaliate poți găsi AICI).

Având în vedere că Caitlyn Jenner a ales să facă publică toată povestea ei, informația era atunci, și e și acum, la îndemână la o căutare pe Google. Mai mult, a avut propriul reality show despre viața ei de după tranziție unde s-a vorbit mult și despre comunitatea transgender și toate problemele de care acești oameni se lovesc zi de zi.

 

Am decis să încep acest articol cu acest exemplu pentru că mi se pare unul dintre cele mai cunoscute și, prin urmare, e foarte probabil să fi auzit despre Caitlyn Jenner mai ales dacă urmărești presa din străinătate. Dacă ești interesat/ă să afli mai multe informații despre tranziția ei, îți recomand să te uiți la interviul ei de dinainte, dar și la cele de după, mai exact la cel cu Diane Sawyer. Într-adevăr e doar povestea unei singure persoane care, de altfel, e privilegiată financiar, însă cred că merită luată în considerare dacă vrei să începi să înțelegi lupta emoțională și psihologică a unei persoane care e de zeci de ani în atenția publicului.

Documentarea mea în legătură cu Caitlyn Jenner a fost ca urmare a citirii cărții citirii cărții urmare a citirii cărții mea în legătură cu Caitlyn Jenner a fost ca urmare a citirii cărții „The Danish Girl” (în română „Daneza”Daneza”). Povestea deja o știam pentru că văzusem ecranizarea la începutul lui 2016. Însă nu cu mult timp în urmă mi-a ieșit cartea în cale și am vrut să o citesc pentru a putea face o comparație cu filmul, dar și pentru că eram curioasă în legătură cu detaliile care s-au pierdut la trecerea pe marele ecran dar și în legătură cu felul în care cartea a fost scrisă.

Povestea e bazată pe fapte adevărate (dar nu e o biografie), personajul principal fiind Einar Wegener, ulterior Lili Elbe care a fost una dintre primele persoane transgender care și-au făcut operație de schimbare de sex. Erau anii 30 când Lili a fost operată de singurul medic care facea astfel de intervenții și care a fost și singurul specialist care i-a înțeles nevoile.

Dacă acum există persoane precum Caitlyn Jenner către care persoanele transgender pot privi și pe care o pot lua ca model și inspirație, ei bine când Lili începea schimbările în viața ei astfel de modele nu existau. Nu știa ce se întâmplă cu ea, de ce nu se simte bine în propriul corp și cu propria identitate. Numeroase vizite la diferiți doctori nu au făcut decât să îi îngreuneze și mai mult viața pentru că nici unul nu știa și nu înțelegea prin ce trecea ea cu adevărat.

„Daneza” e doar inspirată de viața adevăratei Lili Elbe, autorul David Ebershoff făcându-și temele și căutând cât mai multe informații despre ea și viața cu, probabil cea mai importantă susținătoare, soția ei Greta (în realitate Gerda). Acolo unde informația a fost insuficientă, autorul a umplut golurile cu propria imaginație, încercând să redea căutarea lui Lili a propriei identități, loialitatea incredibilă de care Greta/Gerda a dat dovadă, dar și felul în care o căsătorie e dusă până la limite și cum aceasta evoluează având în vedere aceste circumstanțe deosebite.

Cartea e descrisă ca fiind o poveste de dragoste. Într-adevăr, poate ceea ce atrage mai mult atenția este tranziția lui Lili, însă la fel de important este și rolul Gretei pentru că ea a fost cea care i-a fost alături mai mereu chiar și în momente în care nu te-ai fi așteptat să fie. S-a văzut aflată brusc pe un teritoriu nou și pe cât de challenging a fost pentru Lili tranziția pe atât de challenging a fost și pentru Greta. Erau atâtea necunoscute în calcul încât nici una dintre ele nu știa care e pasul următor și ce se întâmpla de fapt.

Pentru Greta, acțiunile soțului ei păreau un joc inițial, până când a realizat că acel „rol” pe care soțul ei a început să-l joace tot mai des, din momentul în care Greta îi ceruse să pozeze pentru un tablou, era de fapt adevăratul sine, iar Lili e cea cu care își va împărți viața mai departe dacă va alege astfel. Dincolo de căutarea propriei identități, „Daneza” e o poveste despre acceptare fără judecată și o explorare a unor întrebări precum „are iubirea limite?”, „există un punct după care, dacă e depășit, se încheie și iubirea pentru o persoană?”. Contextul ales pentru răspunsul la aceste întrebări e foarte bine ales în cadrul poveștii uneia dintre primele cazuri publice ale unei femei transgender dintr-o perioadă în care, în afară de informația limitată a unei biblioteci, nu aveai acces la altceva ca să înțelegi prin ce treci.

Povestea a fost mai emoționantă decât mă așteptam și cartea îndeajuns de bine scrisă încât să poți înțelege ambele personaje, motivațiile lor și să experimentezi împreună cu ele fiecare etapă în procesul definirii identității lui Lili. Adaptarea e și mai emoționantă pentru că ai șansa să vizualizezi interacțiunile dintre personaje și să fii martor la drumul necunoscut pe care pornește Lili cu atât de mult curaj. Eddie Redmayne e absolut minunat, joacă excelent și e greu să nu empatizezi cu el și să nu înțelegi drama personajului lui. Pe de altă parte, Alicia Vikander trebuie și ea menționată pentru felul în care a interpretat rolul Gretei, atât de convingătoare cu firea ei independentă și puterea de care dorea să dea dovadă susținând-o pe Lili, deși în spate se ascundea teama și nesiguranța.

Nu știu cât e de autentic descrisă experiența lui Lili Elbe și cât de bine se regăsesc femeile transgender în felul cum a descris David Ebershoff trăirile lui Lili, însă se simte astfel. Povestea e captivantă și poate fi foarte insightful mai ales dacă nu ai mai citit despre așa ceva. Ecranizarea cărții e un bonus binevenit deoarece completează bine cartea și chiar te ajută să o înțelegi mai bine.

Una dintre temele cele mai importante din cele două povești e tema identității, a găsirii acesteia, a acceptării ei și a trăirii autentice ca urmare. Cred că în viață și așa e o provocare acest lucru și drumul către autocunoaștere e greu, însă pentru persoanele transgender sau gay mi se pare că dificultatea e cu totul la un alt nivel, mai ales luând în considerare contextele din anumite țări. În astfel de situații mi se pare esențială informarea, educația dar și suportul din partea familiei și al prietenilor pentru a putea naviga ceva mai ușor printre obstacole. Dacă vei asculta povestea lui Caitlyn Jenner vei vedea și cât de greu e acest lucru în timp ce tu ești vedetă și, prin urmare, în lumina blițurilor paparazzi la fiecare pas pe care îl faci.

Probabil nu e cel mai relevant sau reprezentativ caz, însă tocmai pentru că și-a făcut povestea publică și ai acces la această informație e important de investigat puțin dacă vrei să te informezi în legătură cu anumite aspecte, chiar dacă aici vorbim de o persoană privilegiată care și-a permis în primul rând financiar să facă pașii necesari tranziției fizice cel puțin.

Dacă nu ești tolerant în legătură cu acest subiect, probabil că ai abandonat demult citirea acestui text deci nu știu cât de relevant e să mă mai adresez ție (dacă e cazul spune-mi și voi edita). Însă, dacă ești open minded și ai ajuns până aici cu cititul (știu că e lung textul), vreau să-ți spun cu ce am rămas eu după povestea danezei și a americancei.

Părerea mea e că lucrul care iese tare în evidență, și îl au ambele în comun, e curajul și asumarea care, bineînțeles, în funcție de persoană aveau și au mize diferite datorită perioadei în care Lili a trăit și a celei în care Caitlyn trăiește. Să ai curajul să fii tu însuți e mare lucru în general. Aici mă refer în special la social media unde profilul e de cele mai multe ori doar o imagine filtrată a vieții noastre reale. Căutam validarea și, astfel, ne modelăm după profile care au parte de urmăritori mulți sau like-uri mai multe. Prin urmare, se pierde din autenticitatea fiecăruia. Căutând acceptarea mai ales în perioade de nesiguranță, din nou tindem să inhibăm părți ale personalității noastre.

Așadar, aceste povești pot servi drept inspirație, încurajare sau cel puțin teme de gândire apropo de identitate, acceptare, toleranță și empatie pentru cei de lângă noi, dar și în ceea ce ne privește pe noi înșine.