A simple, funny, inspirational (for me) movie, good to see at trying times, cand simti ca obstacolele care iti stau in calea viselor sunt prea dificil de depasit.

Asadar asta seara a fost randul filmului “Morning Glory”.

Initial nu voiam sa merg deoarece vazusem trailerul cu ceva timp in urma si nu imi prea starnise interesul. Sincer am fost acolo deoarece m-a invins pofta pentru nachos. Poate ca suna mediocru dar acesta e crudul adevar. Si bine am facut ca nu mi-am infranat pofta. Deoarece filmul a fost binevenit si a meritat vazut.

Unde sa mai pui ca a jucat Rachel McAdams (Becky Fuller) si Harisson Ford (Mike Pomeroy). Ambilor le-a iesit rolul foarte bine. Ea intrand perfect in rolul de fata putin zapacita, haotica si workaholic insa spontana si inteligenta, foarte bine motivata in a-si atinge visul de a fi producator executiv la o emisiune de dimineata celebra. Fiind concediata de la locul de munca unde lucra initial a ajuns la un post de televiziune al carui emisiune de dimineata era in cadere libera. Audienta proasta, echipa deloc productiva si prezentatori nesuferiti. Asadar, rolul ei a fost de a revitaliza emisiunea ceea ce a si reusit (evident) in final, dar nu fara a trece prin grele incercari. Harrison Ford a jucat rolul unei “legende” de televiziune. Era arogant, morocanos si nesuferit si de asemenea nu agrea deloc stirile de divertisment cu care se ocupa Becky, el fiind adeptul stirilor adevarate care prezentau problemele reale ale lumii. Avand toate acestea in vedere, imagineaza-ti ce provocare a fost pentru Becky sa incerce sa-l angajeze pe legendarul Mike Pomeroy.

Sincer pentru mine a fost inspirational sa vad o persoana, chiar si personaj de film, ca nu a renuntat la visul pe care il avea de mica si anume acela de a lucra behind the cameras in televiziune. In plus si faptul ca a luat ceva la care multi au renuntat si a reusit sa-l readuca la gloria de alta data. Ca sa poti face asa ceva, parerea mea e ca trebuie neaparat dedicatie, motivatie dar si vocatie pentru o meserie.

If you have them the rest it kind of comes naturally.

A “avut priza” la mine si deoarece, acum, ma tot gandesc pe ce cale sa o iau in viitor si mai ales deoarece sunt vreo 3 drumuri care ma atrag fiecare din motive diferite.

Poate de aceea nu reusesc sa fac treaba foarte buna.

Poate daca m-as focaliza pe un singur tel atunci lucrurile ar evolua mai repede si mai pozitiv. Sau poate nu. Poate ca totusi rasplata va aparea mai tarziu. Poate e mai bine sa lucrez in parelel. You know.

Keep my options open. Ca doar nu se stie niciodata. Oricum ceea ce am eu in minte sunt planuri pe termen lung,care necesita fiecare pregatire, nu sunt chiar realizabile maine.

Ceea ce sigur stiu acum e ca in momentele in care voi vrea sa renunt sau voi avea mai putin chef de lucru I’ll picture Becky Fuller si cat de driven si pusa pe treaba era tot timpul.

Sper ca astfel sa am macar jumatate din sporul si energia ei de a lucra pentru ceva ce vreau sa obtin pentru ca putine sunt lucrurile care ni se ofera pe tava si pentru care nu trebuie sa muncim deloc. Oricum tot cele pentru care am muncit si am depus efort sunt mai satisfacatoare si care aduc fericire mai mare.

Am I right?…