Another sweet escape of mine is watching movies. Apropo de filme, am o ciudatenie care am constientizat-o de curand. Exista anumite filme care vreau cu adevarat sa le vad la cinema pentru prima data si refuz sa le vad inainte, chiar daca sunt disponibile prin alte surse. Bineinteles ca depinde si cat dureaza de la lansarea filmului pana la ajungerea lui in cinematografele din Romania. Insa daca nu am mai putut rezista tentatiei si l-am urmarit, atunci in momentul in care va veni in cinema voi plati bilet sa-l mai vad o data daca mi-a facut o impresie buna. How about that?
Movies are a good way of letting go, for a couple of hours, of worries and problems. And when the movie is really good then the goal is fully achieved. Good movies make you think. Really make you think. Isi lasa amprenta asupra mintii si sufletului tau. Te introduc atat de adanc in atmosfera lor, incat la final ti-e greu sa mai iesi. Gustul lor iti mai ramane pentru inca o vreme nedeterminata (depinde de impactul filmului). And if you really liked that movie you’ll want to watch it all over again. Poate fi din cauza povestii, a unui personaj, a muzicii sau a felului in care te face sa te simti acel film luat ca intreg.
Din cauza povestii, actorilor si a atmosferei filmul “You’ve got mail” l-as putea urmari fara sa ma satur vreodata. L-as urmari pana as invata fiecare replica. Pana as sti succesiunea scenelor pe de rost. La atmosfera filmului contribuie mult actorii principali Meg Ryan si Tom Hanks care alcatuiesc un super couple on screen. It’s funny, it’s romantic and it’s not vulgar. Ceva rar in ziua de azi prin comediile romantice.
Datorita muzicii m-a acaparat filmul “Once” aceste nefiind un film de box-office. Insa e fermecator si asta in mare parte datorita muzicii, dar si personajelor principale jucate de Glen Hansard si Markéta Irglová care isi pun amprenta asupra pieselor cu vocile lor speciale. Chiar recomand soundtrack-ul acestui film in special melodia “Falling slowly”. Scena in care cei doi canta acesta piesa intr-un magazin de instrumente muzicale e printre preferatele mele.
Recent am vazut “Black Swan”. Pot zice ca ma voi duce, cu siguranta, sa-l vad si la cinema. Munca pentru acest film merita rasplatita cu adevarat. Drept urma Natalie Portman chiar a luat Globul de Aur pentru cea mai buna actrita. Felicitarile mele. A reusit sa interpreteze foarte intens si profund atat pe The White Swan cat si The Black Swan, dar si pe Nina. E un film destul de dur si dramatic, pe ici colo socant, insa baletul si muzica lui Tchaikovski dau o excelenta nota artistica. Scena finala in care se interpreteaza The Swan Lake, si felul in care ii apar aripile lebedei negre, e foarte frumos realizata.
Filmele cu a caror personaje te identifici sunt cele care isi lasa amprenta cel mai adanc, dupa parerea mea. De asemenea, e oarecum benefic sa le urmarim deoarece, de obicei, dupa nenumarate greutati pe care le intampina acel personaj, in parte filmul se termina cu bine, respectivul personajul ajunge sa invinga cel putin partial raul. Astfel, dand si privitorilor speranta de mai bine intr-o viata care e si asa destul de provocatoare, plina de obstacole. Insa exista si momente cu adevarat fericite si cred ca acelea cantaresc mult mai mult, oricat de putine ar fi, decat momentele mai putin fericite. De asemenea, mai sunt acele filme care iti ofera curaj, impulsul de a face ceva ce iti doresti de mult, iti ofera speranta ca visele se pot implini si astfel ajungem sa mai facem un pas inainte.
Despre alte filme artistice, romantice, motivationale si aducatoare de inspiratie in alte randuri…J
olgapetcu.com 